Structura de rezistenta a constructiilor moderne din lemn este realizata din material lemnos de rasinoase, utilizat in modul cel mai optim, consolidata de panouri tip OSB si de alte elemente metalice de legatura. Acest tip de structura ofera avantaje net superioare fata de constructiile din beton si fata de cele traditionale din lemn:
- obtinerea unei structuri usoare si foarte rezistente;
- elasticitatea materialului lemnos confera siguranta in cazul producerii seismelor;
- folosirea eficienta si economica a materialului lemnos;
- realizarea in timp redus a constructiei;
Daca la aceasta structura adaugam folosirea unor materiale moderne de constructie (vata minerala, rigips, membrane etc.) obtinem o izolatie termica si fonica foarte bune, umiditate interioara optima, precum si un climat de locuit foarte sanatos.
Un element important pe care il luam in considerare la construirea unei case este rezistenta mecanica a acesteia. In zonele cu seismicitate mare o casa din lemn prezinta avantajul masei proprii reduse, insa daca in zona respectiva se manifesta vanturi puternice este necesara adoptarea unor solutii adecvate de rigidizare si ancorare (atat a casei de fundatie, cat si a etajelor si acoperisului).
De asemenea, cand situatia impune aceasta, montam in structura peretilor elemente diagonale cu rol de contravantuire, suplimentare panourilor de OSB sau de placaj. In cazul in care structura din lemn a peretelui este placata la exterior cu scandura, aceasta va fi montata la 45 de grade iar contravantuirile incastrate devin atunci obligatorii.
O configuratie tipica pentru peretii exteriori este (de la interior spre exterior): panouri de rigips, bariera (sau membrana semipermeabila) de vapori, structura portanta din lemn, constituita din dulapi cu dimensiunea 150x50 mm, pozitionati perpendicular pe directia peretelui si formand spatii de 410 mm sau 610 mm, izolatia termica (cel mai uzual formata din vata minerala) introdusa in spatiile dintre dulapi, panouri de OSB (sau alte materiale similare), bariera de aer, invelitoare exterioara (siding, tencuieli, etc.).
- rigips
- membrana - vapori
- vata minerala
- OSB
- bariera aer
- invelitoare exterioara
Realizand pentru acest perete cateva estimari asupra rezistentei termice (capacitatea de a bloca transferul de caldura) si considerand ca in imediata vecinatate a suprafetelor peretelui intotdeauna exista un film subtire de aer cu proprietati termoizolatoare, obtinem pentru fiecare material component urmatoarele valori:
(m.p.*grd.C/W)Film exterior de aer (iarna) Lambriu exterior lemn OSB Vata minerala Rigips Film interior de aer
Rezistenta termica totala a unui m.p. de astfel de perete este deci aproximativ 3,715 K/W. Daca vom tine cont si de puntile termice formate de dulapii structurii portante, rezistenta termica reala a acestui perete devine 3,178 W/m.p.*K. Astfel coeficientul de transfer termic a peretelui este de 0,314 W/m.p. K. Pentru cele mai reci climate din Romania rezistenta termica recomandata pentru perete este de 3 m.p. K / W (de exemplu normele U.S. Department of Energy recomanda pentru zone muntoase cu latitudine de peste 45 grade N gradul de izolare R18 echivalent cu 3,169 m.p.*K/W). Observam ca valoarea estimata pentru acest perete este mai mare si asigura o izolatie termica foarte buna. Pentru comparatie, un perete din beton, pentru a atinge aceeasi rezistenta termica ar trebui sa aiba o grosime de 2,5 m! Mai jos putem compara grosimile necesare ale diferitelor materiale pentru a obtine aceeasi rezistenta termica ca si peretele descris anterior, care are o grosime de 18,5 cm.
O izolatie termica foarte buna reduce considerabil cheltuielile pentru incalzire in timpul iernii sau pentru aer conditionat vara. In tabelul de mai jos sunt estimate consumurile de gaz metan necesare pentru incalzirea mai multor tipuri de case, cu suprafata de 100 m.p. fiecare, avand un singur nivel (2,5 m) si prevazute cu ferestre termopan (aprox.14 m.p.). In toate cazurile am considerat ca podeaua este constituita dintr-o placa de beton de 10 cm, izolata cu un strat de 5 cm din polistiren. Calculele au fost facute pentru temperaturi exterioare de -18 grd.C noaptea, 0 grd.C ziua si temperatura interioara de 20 grd.C.
Tip Perete Grosime Perete (cm) Debit gaz metan (Nmc/h) Consum mediu lunar de gaz (Nmc) Rigips+Vata Minerala+OSB Lemn Masiv Caramida Porotherm Caramida Boltari Beton Valorile necesare pentru rezistentele termice ale peretilor vor fi calculate in functie de conditiile climatice ale zonei unde va fi amplasata constructia, iar solutia constructiva va fi adoptata conform acestor calcule si in functie de solicitarile clientului.
Conditiile climatice locale vor determina de asemenea tipul de membrane si modul lor de instalare. Folia exterioara are in principiu rolul de a bloca aparitia curentilor de aer prin perete, care ar diminua foarte mult proprietatile izolatoare ale acestuia. Folia exterioara este impermeabila la apa, insa permeabila pentru vaporii de apa, astfel ca peretele poate "respira".
Foarte importanta este membrana care blocheaza sau intarzie trecerea vaporilor de apa, ea determinand umiditatea interioara. O practica eronata, destul de frecventa in tara noastra, este aceea de a monta o folie din polietilena pe partea interioara a peretelui indiferent de climat si destinatia casei. Polietilena este practic o bariera pentru vaporii de apa, iar pozitionarea ei in acest fel este justificata doar in climatele care sunt foarte reci perioade lungi de timp in decursul anului.
Este foarte important pentru a asigura atat conditii de temperatura si umiditate optime, dar si pentru marirea duratei de viata a constructiei, ca aceasta folie sa fie aleasa si montata in urma unor calcule termodinamice, in functie de conditiile specifice. De multe ori este necesara folosirea unei membrane semipermeabile la vaporii de apa, iar alteori este necesara pozitionarea unei astfel de mebrane chiar in partea exterioara a peretelui.
O alta practica constructiva foarte mult folosita in tara noastra, este aplicarea peste panourile OSB, la exterior, a placilor de polistiren care apoi sunt tencuite. Este foarte importanta alegerea corecta a tipului de polistiren ce va fi pus in opera, precum si a adezivilor si a celorlalte materiale necesare. S-a dovedit in SUA, in urma unei indelungate experiente, ca polistirenul de o calitate inadecvata si montat necorespunzator are o puternica tendinta de a retine apa in interiorul peretelui (care astfel nu mai "respira"). Acest lucru afecteaza in timp structurile lemnoase componente.
Din punct de vedere fonic, o casa din lemn este mediu - izolatoare. Atunci cand zona de amplasare este puternic poluata fonic, putem adauga peretilor materiale suplimentare, cu rol fonoizolant, sau putem adopta solutii constructive speciale, in care se realizeaza separarea fonica a celor doua suprafete ale peretelui.
Instalatiile electrice vor fi realizate respectand toate standardele pentru constructiile din lemn (din Romania si UE) asigurand un maxim de securitate si va fi realizata de electricieni autorizati.
Desi structura portanta din lemn este combustibila, datorita configuratiei speciale a peretelui acest lucru nu este un motiv de ingrijorare. In SUA lemnul utilizat in constructii nu se ignifugheaza. Insa la cererea beneficiarului putem trata elementele din lemn folosite cu solutii speciale de ignifugare, care au avantajul de a-l proteja si de actiunea daunatoare a unor insecte, insa poate prezenta dezavantajul unor emisii de vapori daunatori. Vata minerala care umple spatiile dintre dulapi este un material foarte rezistent la foc, iar materialele de placare, OSB, siding, etc. sunt si ele concepute astfel incat sa ofere o rezistenta la aprindere, dar si la propagarea focului. Rezistenta la foc uzuala a peretelui de acest tip, neignifugat, este cuprinsa intre 40 si 90 de minute, functie de materialele utilizate.
Prin intermediul firmei noastre beneficiati de cele mai bune si sigure optiuni constructive, care vor conferi locuintei dvs. un maxim de calitate, confort si siguranta !
